1. Biserica nu îşi cunoaşte misiunea şi nu are o viziune proprie.
Misiunea Bisericii stabilită de Cristos Însuși este să meargă în lume (Matei 28.19) şi să facă ucenici(Matei 28.19) conducându‑i pe oameni la credinţa în Cristos (Matei 28.19) prin lucrarea tuturor membrilor din biserică ce au daruri spirituale (Efeseni 4.11‑16) spre slava lui Dumnezeu (1 Corinteni 10.31).
O viziune eficace se va referi la un viitor ideal, dar se va întemeia pe prezent; va avea o concentrare spre exterior, dar, cunoscând atuurile și slăbiciunile din interior; va fi suficient de generalizatoare pentru a inspira elan. Declarația de viziune trebuie să treacă “testul celor 6 F”: fantastică; fezabilă; focalizată; flexibilă; faxabilă; fermecătoare.
Iată câteva exemple de viziuni:
Viziunea lui Avraam: Un neam mare și puternic în care vor fi binecuvântate toate familiile pământului (Geneza 18:18)
Viziunea lui Moise: Eliberarea poporului Israel din robia Egipteană și intrarea în Canaan, țara unde curge lapte și miere (Exod 3:17)
Viziunea lui David: O casă și o Împărăție care va domni veşnic (2 Samuel 7:16)
Viziunea lui Neemia: Ierusalimul rezidit (Neemia 2:5)
Viziunea lui Isus: Împărăția lui Dumnezeu coborâtă în lumea noastră printre cei ce sunt gata să accepte voia Lui Dumnezeu cu orice preț. (Marcu 9:1)
Viziunea lui Pavel: Să vestească Evanghelia neamurilor (Faptele Apostolilor 9:15)
Viziunea Bisericii Creştine Emanuel Galați:O comunitate de credincioși maturi în Cristos cu impact în societate
Viziunea www.ecrestin.ro, lucrare pornită din Biserica Creștină Emanuel: Evanghelizare prin internet și multimedia.
Viziunea este dată de Dumnezeu, unei personae sau unui grup de persoane care studiază Cuvântul lui Dumnezeu, se roagă și sunt gata să accepte voia Lui Dumnezeu cu orice preț.
2. Biserica nu are valori acceptate și trăite de toți membrii ei.
Valorile Bisericii Creștine Emanuel sunt: fidelitatea scripturală, Cristocentrarea, caracter, integritatea morală, evanghelizarea, ucenicia și grupul mic, lucrul în echipă, familia, manifestarea darurilor spirituale, slujirea orientată pe daruri, primordialitatea relaţiei versus lucrare, membralitatea în biserica locală.
3. Biserica nu planifică, căutând prin post și rugăciune voia Lui Dumnezeu.
Obiectivele pot fi strategice sau operaționale. Obiectivele strategice enunță la modul general una sau mai multe aspirații, care, dacă vor fi împlinite, vor duce la împlinirea marii trimiteri.
Obiectivele operaționale sunt enunţuri specifice a ceea ce trebuie realizat pentru atingerea unui obiectiv strategic. Obiectivele operaționale trebuie să fie Specifice, Măsurabile, Acceptate, Realiste, Timp precizate.
Obiectivele strategice trebuie să reflecte echilibrul. O biserică echilibrată trebuie să își fixeze obiective strategice legate de evanghelizare şi obiective strategice legate de edificare.
Evaluarea este de asemnea importantă, evaluarea cantitativă dar și calitativă. Obiectivele operaționale pot fi evaluate ușor, dacă sunt SMART. Obiectivele strategice trebuie să conțină de asemenea criterii de evaluare. Dar ce să evaluezi dacă nu planifici?
4. Biserica nu răspunde nevoilor reale ale oamenilor.
Care sunt nevoile oamenilor la care Biserica poate să răspundă? Oamenii au nevoi fiziologice, nevoi de siguranță, nevoi sociale, nevoi de împlinire.
Căror nevoi s-a adresat Isus când a chemat oamenii la El?
Petru și Andrei aruncau o mreajă în mare. Nevoile lor fiziologice erau împlinite, aveau casă, masă, dar cred că se simțeau tare neîmpliniți și lipsiți de semnificație prin ceea ce făceau. Isus le oferă o altă perspectivă: “Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni” Matei 4:19
Leprosul s-a apropiat de Isus și și-a exprimat clar nevoia lui: “Doamne, dacă vrei poți să mă curățești” (Matei 8:2). Isus, pur și simplu l-a curățit de lepra lui.
Ologul din naştere de la poarta Templului, cerşea bani, dar nevoia lui reală era de vindecare. Petru și Ioan, în Numele lui Isus din Nazaret îi poruncesc să se scoale şi să umble. (Faptele Apostolilor 3:6)
După ani de umblare cu Isus, Petru vrea să știe care e salariul! Isus le promite câteva lucruri: vor ședea pe scaune de domnie și vor judeca pe cele 12 seminții ale lui Israel, vor primi însutit case, holde, frați, surori și vor moşteni viața veşnică (Matei 19:27)
Există nevoi legitime ale oamenilor care pot fi implinite atunci când ei vin la Cristos. Unii au nevoie de hrană, alții de sănătate, alții de semnificație, dar cu toții au nevoie de iertare de păcate și împăcare cu Dumnezeu.
Credința unei Biserici se vede din faptele ei. “Dacă un frate sau o soră, sunt goi şi lipsiți, de hrana de toate zilele și unul dintre voi le zice “Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-va” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?” (Iacov 2
5. Biserica nu prezintă clar costul uceniciei.
Evanghelizarea s-a transformat într-un fel de manipulare a maselor. Ucenicia se vinde pe 2 bani și cei ce o cumpără așa ieftin renunță la ea imediat ce apar greutățile. Dacă spui rugăciunea păcătosului și ai fost sincer când L-ai rugat pe Isus să vină în viaţa ta, atunci, din acea clipă El este în viaţa ta, după cum a promis. Ai de acum o relaţie personală cu Dumnezeu! De unde o fi preluată aceasta teorie, nu știu, în biblie nu am găsit-o, dar eu am copiat-o de pe un web site al unei organizații creştine recunoscută internațional.
Care este costul real al uceniciei?
Tânărului bogat, Isus îi cere să vândă tot ce are, să dea la săraci și va avea o comoară în cer. (Matei 19:22). Șeful vămii din Ierihon, Zacheu, pune la bătaie jumătate din avuția lui pentru săraci, iar celor pe care i-a năpăstuit până atunci, promite să le dea înapoi împătrit. După calculele mele, e posibil să fi rămas dator. (Luca 19:8) Ucenicii, așa cum am amintit mai sus, au lăsat totul și l-au urmat pe Isus. Isus prezintă clar costul uceniciei “Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze.” (Luca 9:23)
6. Biserica nu este prezentă acolo unde oamenii sunt prezenți, ci aşteaptă ca oamenii să vină la Biserică.
Unde au mărturisit apostolii și primii ucenici?
Isus a rânduit şaptezeci de ucenici, şi i-a trimis doi câte doi, în cetăţile pe unde avea de gând să treacă. (Luca 10)
Petru, după vindecarea ologului din naștere, ține o cuvântare în Templu, în pridvorul zis al lui Solomon (Fapte 3:11)
Petru şi Ioan își apără credința în fața marelui preot și a cărturarilor când sunt traşi la răspundere pentru vindecarea ologului. (Fapte 4:9)
Ștefan mărturisește în fața Soborului şi este omorât cu pietre (Fapte 7)
Filip mărturisește famenului etiopian, în drumul lui spre casă, când acesta se întorcea de la Ierusalim (Fapte 8:29)
Petru mărturisește în Cezarea în casa lui Corneliu (Fapte 10)
Pavel mărturisește în sinagogă, lângă un râu unde era un loc de rugăciune, în școala unuia numit Tiran, în sălile de judecată în fața dregătorilor și a împăraților.
Unde ar trebui să mărturisească astăzi Biserica pe Hristos urmând exemplul ucenicilor? În orice loc (şcoli, licee, universități, locuri publice, radio, televiziune, internet) în care oamenii se adună și pot să asculte Evanghelia.
7. Biserica nu comunică mesajul Evangheliei şi învățătura apostolilor prin toate canalele disponibile.
Mijloace de comunicare impersonale:
Prelegeri, concerte, conferințe: Predicarea este întâlnită des astăzi, atât în cadrul adunărilor comune ale bisercii cât şi cu ocazia evanghelizărilor. Şi primii creştini au uzat de acest mijloc de comunicare. Când vorbim de concerte, majoritatea trupelor recunoscute cântă muzică de închinare, muzică greu de înţeles de publicul larg.
Cărți, Ziare, Reviste, Cataloage: majoritatea cărţilor, ziarelor şi a revistelor scrise, se adresează creştinilor evanghelici şi au un limbaj specific. Pentru publicul larg (necreştini) noi tipărim broşuri simpliste ca şi conţinut.
Radio, televiziune: sunt astăzi posturi de radio şi televiziune creştine, unele relizează emisiuni de calitate care au şi scop evanghelistic. Dar acoperirea este încă o problemă. Trinitas, postul de radio şi TV al patriarhiei ortodoxe, este acum în fiecare casă, iar radioul poate fi ascultat în orice zonă a ţării, pe când Alfa şi Omega, TV evanghelic, poate fi ascultat doar de la unii operatori de televiziune prin cablu. Si aici rămâne porblema limbajului. Unele emisiuni se adresează stric creştinilor evanghelici şi nu sunt înţelese de publicul larg.
Afişe, bannere, panouri – nu sunt utilizate aproape deloc, deşi cred că ar reprezenta o sursă de atracţie pentru trecători.
Mijloace de comunicare personale şi personalizate:
Web sites: sunt utilizate în general pentru membrii bisericii sau pentru sponsori, limbajul folosit alungă publicul larg. Puţine sunt site-uri evanghelice astăzi pe înţelesul publicului larg.
Seminarii: ascultătorii ar avea posibilitatea să pună întrebări, să primească răspunsuri și să înțeleagă astfel mai bine mesajul Evangheliei.
Dialog faţă în faţă: este mijlocul de comunicare al mesajului Evangheliei care ar trebui să fie folosit de fiecare credincios din biserică; în familie, printre colegi, prieteni, vecini, parteneri de afaceri.
Scrisori, E-mail, Messenger, Telefon, SMS: scrisorile au fost folosite des de către apostoli pentru a se adresa bisericilor. Astăzi avem la dispoziţie E-mail, Messanger, Telefon, SMS. Avantajul este că mesajul poate fi transmis în timp real către persoana sau grupul căruia ne adresăm, cu costuri reduse.
8. Biserica nu înţelege procesul de transformare prin care trebuie să treacă toți membrii ei.
9. Biserica nu dispune de personal calificat.
Bugetul poate fi împărțit în trei mari categorii: Venituri, cheltuieli şi investiții. Unele biserici alocă majoritatea veniturilor pentru construcţia sau întreţinerea clădirii. Dacă luăm în calcul principiul enunțat de Isus “Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră” (Luca 12:34), atunci o Biserică care nu împarte veniturile între ajutorare, evanghelizare, învățătură, administrativ, investiţii în mijloace fixe, nu este o biserică echilibrată.
O altă problemă, care apare frecvent, legată de buget este “venituri insuficiente”. Acest lucru se datorează în general faptului că membrii bisericii nu sunt educaţi să practice zeciuiala, dărnicia şi milostenia. Bugetele pot fi de asemenea realizate și previzionate sau planificate. O altă problemă des întâlnită în biserci este aceea că nu se planifică modul în care vor fi cheltuiţi banii, iar la finalul anului când se întocmeşte bugetul realizat şi se constată dezechilibru, este prea târziu pentru a mai schimba ceva.