Category Archives: Cărți

O săptămâna în viața Corintului

O saptamana in viata Corintului este o carte scrisa de Ben Witherington III, pe care am citit-o recent, dar si o experienta pe care am trait-o alaturi de familia mea.

Ziua 1 – Miercuri, 31 August 2016

img_2109Am plecat din Brasov la ora 9.00, cu trenul spre Bucuresti. Am luat un taxi spre aeroport, am zburat spre Atena, am mers cu trenul la Corint, proprietarul hotelului ne-a asteptat in gara, ne-am cazat la Terra Nostra si am mers pe o plaja in apropiere pentru o baie de seara.

Pe drum am citit cu totii din Faptele Apostolilor 18 despre misiunea lui Pavel in Corint, facand cunostinta cu cateva din persoanajele pe care Pavel le-a intalnit acolo in secolul I.

Aquila si Priscila – iudei exilati din Roma cu care Pavel s-a asociat in afacerea cu corturi.

Crisp- conducatorul sinagogii care a crezut in Isus, el si casa lui.

Galio – proconsul al Ahaiei, despre care istoria ne spune ca a fost proconsul in jurul anului 52 d. Hr.

Am fost uimiti de ospitalitatea gazdei noastre Ioannis. Era foarte incantat ca poate vorbi romana cu noi. A facut Facultatea de Petrol si Gaze la Ploiesti, a lucrat in constructii in Arabia si, acum la pensie, si-a construit un mic hotel in Corint,  unde lucreaza cu unul din baietii lui.

Ziua 2 – Joi, 01 Septembrie 2016

img_2124Dimineata, la micul dejun, am inceput sa citim 1 Corinteni. Ne-am propus sa citim cate trei capitole in fiecare dimineata. Pavel incepe brusc Epistola, abordand problemele care au aparut intre Corinteni: certuri si partide.

Pavel a stat un an si jumatate in Corint lucrand impreuna cu Priscila si Aquila la construirea corturilor si strategia lui a fost una simpla. A propovaduit  „pe Cristos si pe el rastignit” mai intai in sinagoga si apoi in casele celor care au crezut in Isus,  pentru ca astfel credința lor “sa nu fie intemeiata pe ințelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.” A abordat pe cei de la marginea societatii “printre voi nu sunt mulți ințelepți in felul oamenilor, nici mulți puternici, nici mulți de vița nobila.”

Am inchiriat masina si am mers sa vedem Corintul Antic. Am urcat pe munte sa vedem ruinele cetatii fortificate. Dupa amiaza ne-am bucurat de soare, valuri si apa forte sarata a Marii Ionice de pe plaja din Corint.

Ziua 3 – Vineri, 2 Septembrie 2016

img_2205Am continuat sa citim 1 Corinteni. Pavel abordeaza problema imoralitatii si a certurilor. Intre Corinteni era un om care se culca cu  sotia tatalui sau si Corintenii se laudau cu asta, probabil se laudau cu libertatea pe care ei o au in Cristos. Intre ei erau oameni care se certau si ajungeau sa se judece la tribunal.

Am mers sa vizitam muzeul si situl argeologic din corintul antic. Am putut vedea cum arata cetatea veche, scaunul de judecata „Bema”, unde Pavel a fost chemat de catre iudei in speranta ca o sa fie judecat si condamnat de catre Galio, proconsul al Corintului. Am vazut de asemenea cum aratau magazinele si atelierele unde probabil Pavel, Aquila si Priscila construiau si vindeau corturi.

Seara ne-am bucurat de apa si vant la lacul Limni Vouliagmenis un lac natural intre munti, alimentat printr-un canal din apa marii.

Ziua 4 – Sambata, 3 Septembrie 2016

img_2170Dimineata am citit din 1 Corinteni 7-9. Pavel raspunde intrebarilor puse de Corinteni despre casatorie,  mancarea jertfita idolilor si dreptul celor care vestesc Evanghelia de a fii platiti, drept de care Pavel nu s-a folosit.

Templul Afroditei, zeita frumusetii si Templul lui  Aesclepius, zeul vindecarii, erau cele mai populate  temple din Corint. Dupa ce vizitatorii aduceau ofranda zeului continuau cu o masa unde fiecare manca ce aducea de acasa, astfel ca unii macau bucate alese pe saturate iar altii ceea ce ramanea. Credinta tuturor era ca zeul sta la masa cu ei. O epigrama din acea vreme spunea: “Din moment ce am fost invitat la masa…de ce nu este aceeasi mancare servita pentru mine ca si pentru tine?…De ce manac fara tine Ponticus, cu toate ca mananc cu tine?”

Seara am vizitat canalul Corint, un canal construit in secolul al XVIII – lea care leaga Golful Corint de Golful Saronic din marea Egee. Vapoarele moderne nu mai pot trece prin acest canal datirita adancimii lui mici, asa ca este folosit in principal in scopuri turistice. Ne-am reintors la lacul Limni Vouliagmenis pentru o plimbare cu Caiac.

Ziua 5 – Duminica, 4 Septembrie 2016

img_2229Dimineata am citit 1 Corinteni 10-12. Pavel vorbeste despre autoritate, idolatrie si darurile Duhului Sfant. “Voi sunteți trupul lui Cristos si fiecare este un madular al lui.”

Am plecat sa vizitam Podul Rio–Antirrio, unul dintre cele mai mari poduri din lume, care leaga Peninsula Penepoleza, orasul Rio, de orasul Antirrio, din Grecia. In apropierea lui ne-am bucurat de plaja, mare, apa sarata si mult soare. In drum spre casa am facut cercetari incercand sa raspundem la intrebarea Annei: Cum a fost construit podul?

 

Ziua 6 – Luni, 5 Septembrie 2016

img_2251Am citit de dimineata 1 Corinteni 13-15. Punctul culminant a fost capitolul 13. Un cantec despre dragostea adevarata. Dupa zile de conflicte mici si caderi la pace, suparari si impacari, asa cum ni se intampla de fiecare data cand mergem in concediu si suntem impreuna 24 ore 7 zile, Pavel ne-a confruntat in mod direct si simplu: “Dragostea este rabdatoare, dragostea este plina de bunatate, nu este invidioasa, dragostea nu se lauda, nu este mandra, nu se comporta indecent, nu-si urmareste propriile interese, nu se supara, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nedreptate, ci isi gaseste bucuria in adevar, suporta totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul.”

Personal m-am simtit vinovat și a trebuit sa marturisesc ca de multe ori in aceste zile am cautat interesul propriu si am generat conflicte.

Am plecat spre Atena cu gandul sa vizitam Acropole si sa mergem cu ferry-boat-ul pe insula Aegina.

In locul unde a fost Aeropagul, pe Mars Hill, este o panorama frumoasa, mai ales seara, si o inscriptie care face referire la discursul lui Pavel din Aeropag redat in Fapte 17. Pe insula Aegina ne-am bucurat de mancare buna, plaja, briza, nisip si soare.

Ziua 7 – Marti, 6 Septembrie 2016

img_2313Norii ne-au anuntat de dimineata ca e timpul sa plecam acasa. Totusi mai aveam de vizitat ceva, Teatrul Antic din Epidavros, si de citit ultimul capitol din 1 Corinteni.

Pavel ne aminteate despre darnicie, o ultima recomandare foarte practica: “Cu privire la strangerea de ajutoare … in prima zi a fiecarei saptamani, fiecare dintre voi sa puna deoparte, din ceea ce a castigat”

Teatrul Antic din Epidavros a fost construit in secolul III inainte de Hristos si este renumit pentru acustica buna si forma originala in care s-a pastrat.

Ziua 8 – Miercuri, 7 Septembrie 2016

img_2330In drum spre casa, in gara, in tren, in aeroport, in  taxi, in gara si iarasi in tren am avut timp sa reflectam la experienta noastra din ultimele zile si sa scriu acest articol. In avion am facut eforturi cu toții sa raspundem Annei la intrebarea: Pe ce sta pamantul? A pus aceeasi intrebare si la dus si la intors, in avion. Ne-am straduit sa raspundem, dar se pare ca raspunsul nu a fost satisfacator. Ne ajuta cineva?

The Poverty of Nations

Economist Barry Asmus and theologian Wayne Grundem work together to outline a clear path to national prosperity and long-term stability.the poverty of nations They focus on national laws, national economic policies, and national cultural values and habits and compose a list of seventy-nine  distinct factors within nations that will enable any poor nation to overcome poverty.

The standard measurement of whether a country is rich or poor is called “per capita income” It is  calculated by dividing the total market value of everything produced in a nation in a year by the number of people in the nation. If a country want to move from poverty to prosperity, it must increase the total amount of goods and services that it produces.

According to World Bank, GDP per capita in 2013 was: United States: 51.749 USD, Romania: 8.437 USD, Moldova: 2.229, Sierra Leone: 809 USD.

GDP

A Composite List of Factors That Will Enable a Nation to Overcome Poverty:

The Nation’s Economic System

  1. The nations has a free-market economy.freedom
  2. The nation has widespread private ownership of property.
  3. The nation has an easy and quick process for people to gain documented, legally binding ownership of property.
  4. The nation maintains a stable currency.
  5. The nation has relatively low tax rates.
  6. The nation is annually improving its score on an international index of economic freedom.

The Nation’s Government

  1. Every person in the nation is equally accountable to the laws (including wealthy and powerful people).
  2. The nation’s courts show no favoritism or bias, but enforce justice impartially.
  3. Bribery and corruption are rare in government offices, and they are quickly punished when discovered.
  4. The nation’s government has adequate power to maintain governmental stability and to prevent crime.
  5. There are adequate limits on the powers of the nation’s government so that personal freedoms are protected.
  6. The powers of the government are clearly separated between national, regional, and local levels, and between different branches at each level.
  7. The government is accountable to the people through regular, fair, open elections, and through freedom of the press and free access to information about government activities.
  8. The government adequately protects citizens against crime.
  9. The government adequately protects citizens against epidemics of disease.
  10. The nation’s legal system adequately protects people and businesses against violations of contracts.
  11. The nation’s legal system adequately protects people and businesses against violations of patents and copyrights.
  12. The government effectively protects the nation against foreign invasion.
  13. The government avoids useless wars of conquest against other nations.
  14. The nation’s laws protect the country against destruction of its environment.
  15. The nation requires universal education of children up to a level where people are able to earn a living and con-tribute positively to society.
  16. The nation’s laws protect and give some economic incentives to stable family structures.
  17. The nation’s laws protect freedom of religion for all religious groups and give some benefits to religions generally.

The Nation’s Freedoms

  1. Everyone in the nation has freedom to own property.
  2. Everyone in the nation has freedom to buy and sell goods and services, so that there are no protected monopolies.
  3. Everyone in the nation has freedom to travel and trans-port goods anywhere within the nation.
  4. Everyone in the nation has freedom to relocate any-where within the nation.
  5. Everyone in the nation has freedom to trade with other countries without dealing with restrictive quotas or tariffs.
  6. Everyone in the nation has freedom to start and register a business quickly and inexpensively.
  7. Everyone in the nation has freedom from expensive and burdensome government regulations.
  8. Everyone in the nation has freedom from demands for bribes.
  9. Everyone in the nation has freedom to work in whatever job he or she chooses.
  10. Every worker in the nation has freedom to be rewarded for his or her work at a level that motivates good job performance.
  11. Every employer has freedom to hire and fire employees based on job performance and changing business cycles.
  12. Every employer in the nation has freedom to hire and promote employees based on merit, regardless of family connections or personal relationships.
  13. Everyone in the nation has freedom to use the earth’s resources wisely, and particularly to utilize any type of energy resource.
  14. Everyone in the nation has freedom to change and adopt newer, more effective means of work and production.
  15. Everyone in the nation has freedom to access useful knowledge, inventions, and technological developments.
  16. Everyone in the nation has freedom to be educated.
  17. Every woman in the nation has the same educational, economic, and political freedoms as men.
  18. Everyone in the nation, from every national, religious, racial, and ethnic origin, has the same educational, economic, and political freedoms as those from other back-grounds.
  19. Everyone in the nation has freedom to move upward in social and economic status.
  20. Everyone in the nation has freedom to become wealthy by legal means.
  21. Everyone in the nation has freedom to practice any religion.

Nation’s Values

  1. The society in general believes that there is a God who will hold all people accountable for their actions.
  2. The society in general believes that God approves of several character traits related to work and productivity.
  3. The society in general values truthfulness.
  4. The society in general respects private ownership of property.
  5. The society in general gives honor to several other moral values.
  6. The society in general believes that there are both good and evil in every human heart.
  7. The society in general believes that individuals are responsible for their actions.
  8. The society in general highly values individual freedom.
  9. The society in general opposes discrimination against people on the basis of race, gender, or religion.
  10. The society in general honors marriage between one man and one woman.
  11. The society in general values permanency of marriage and has a low divorce rate.
  12. The society in general believes that human beings are more important than all other creatures on the earth.
  13. The society in general believes that the earth is here for the use and benefit of human beings.
  14. The society in general believes that economic development is a good thing and shows the excellence of the earth.
  15. The society in general believes that the earth’s resources will never be exhausted.
  16. The society in general believes that the earth is orderly and subject to rational investigation.
  17. The society in general believes that the earth is a place of opportunity.
  18. The society in general believes that time is linear and therefore there is hope for improvement in the lives of human beings and nations.
  19. The society in general believes that time is a valuable resource and should be used wisely.
  20. The society in general manifests a widespread desire to improve on life, to do better, to innovate, and to become more productive.
  21. The society in general is open to change, and people therefore work to solve problems and make things better.
  22. The society in general gives honor to productive work.
  23. The society in general gives honor to economically productive people, companies, inventions, and careers.
  24. The society’s business owners and workers in general view their companies primarily as means of providing customers with things of value, for which they will then be paid according to that value.
  25. The society in general places a high value on savings in contrast to spending.
  26. The society in general believes that mutual gains come from voluntary exchanges, and therefore a business deal is “good” if it brings benefits to both buyer and seller.
  27. The society in general values knowledge from any source and makes it widely available.
  28. The society in general values a highly trained work-force.
  29. The society in general assumes that there must be a rational basis for knowledge and recognized channels for spreading and testing knowledge.
  30. The society in general demonstrates a humble willing-ness to learn from other people, other nations, and members of other religions.
  31. The society in general believes that the purpose of government is to serve the nation and bring benefit to the people as a whole.
  32. The society in general believes that government should punish evil and promote good.
  33. The society in general values patriotism and reinforces a shared sense of national identity and purpose.
  34. The society in general counts family, friends, and joy in life as more important than material wealth.
  35. The society in general counts spiritual well-being and a relationship with God as more important than material wealth.

Arta cititului

Un rezumat al cărții „How to read a book” de Mortimer J. Alder

cartiExistă cel puțin trei motive pentru care putem citi cărți: pentru amuzament, pentru informare și pentru înțelegere. În cele ce urmează vom aborda arta cititului cărților bune cu scopul de a înțelege mai mult.

Există de asemenea cel puțin patru nivele la care putem citi: citirea elementară, citirea inspecțională, citirea analitică și citirea sinoptică (comparativă). Cele patru nivele sunt cumulative. Citirea inspecțională include citirea elementară, citirea analitică include citirea inspecțională și citirea sinoptică include citirea analitică.

Citirea elementară o învățăm în clasele primare în patru etape: pregatirea pentru citire, citirea materialelor foarte simple, progres rapid în dezvoltarea vocabularului și rafinarea și dezvoltarea abilităților dobândite anterior.

Citirea inspecțională o practicăm atunci când “răsfoim” cartea în mod sistematic. Scopul este de a decide dacă merită să continuăm citirea analitică. Citirea inspecțională poate include câțiva pași: Citirea titlului a subtitlului și a prefeței, studierea cuprinsului, verificarea indexului, citirea notei din partea editorului, aruncarea unei priviri peste capitolul din carte care pare a fi central, răsfoirea paginilor și citirea unor paragrafe importante. Citirea inspectională poate include și citirea “superficială”, fără oprire a unei cărți, chiar dacă există lucruri pe care nu le înțelegem. Nu este important să citim repede ci mai degrabă să fim capabili să citim la viteze diferite și să știm când vitezele sunt potrivite.

Citirea analitică este o activitate mai complexă și mai sistematică decât celelalte două metode discutate anterior. Cititorul analitic trebuie să pună multe întrebări într-o manieră organizată, despre ceea ce citește. Citirea analitică este eminamente de dragul înțelegerii.

Citirea analitică are câteva reguli pe care e bine să le respectăm:

Regula 1. Trebuie să ști ce fel de carte citești înainte de a începe.

Cărțile pot fi practice sau teoretice. Cărțile practice au de a face cu ceea ce trebuie făcut și cum trebuie făcut, cărțile teoretice au de a face cu ceea ce poate fi cunoscut, văzut, înțeles. Cărțile teoretice pot fi clasificate în cărți de istorie, știință și filosofie. Dacă o carte abordează lucruri care sunt în afara experienței de zi cu zi atunci e o carte de știință. Dacă nu est e o carte de filosofie. Omul de știință și filosoful, au ajuns la o concluzii pe care vor să le dovedească dar dovezile lor sunt diferite. Omul de știință va apela la rezultatele experiențelor lui speciale, filosoful va apela la experiențe care sunt comune tuturor.

Regula 2.  Formulează ideea principală a cărții într-o singură propoziție sau în câteva propoziții.

Regula 3. Stabilește părțile majore ale cărții, și arată cum acestea sunt organizate și relaționate.

Regula 4. Definește problema sau problemele pe care autorul încearcă să le rezolve.

Autorul poate să enumere întrebările la care încearcă să răspundă, sau poate doar să dea răspunsurile. Fie că le enunță explicit sau nu, cititorul trebuie să fie în stare să formuleze întrebarea esențială la care autorul încearcă să răspundă și întrebările subordonate acesteia.

Regula 5. Găsește cuvintele importante și definește termenii

Regula 6. Marchează cele mai importante propoziții din carte și descoperă argumentul pe care îl conțin.

Regula 7. Localizează și construiește principalele argumente din carte găsind conexiunile dintre propoziții.

Regula 8. Determină care dintre probleme autorul le-a rezolvat și care nu.

Regula 9. Trebui să fi în stare să spui cu certitudine “am înțeles”, înainte de a putea formula oricare dintre următoarele critici: “sunt de acord” “nu sunt de acord” “nu mă pronunț”

Regula 10. Când îți exprimi dezacordul, fă-o într-un mod rezonabil, nu sub formă de dispută sau  contrazicere.

Regula 11. Respectă diferența dintre cunoaștere și simple opinii personale, prezentând raționamente bune pentru fiecare judecată critică pe care o faci.

Regula 12. Arată unde autorul nu este informat.

Regula 13. Arată unde autorul este dezinformat.

Regula 14. Arata unde autorul este ilogic.

Regula 15. Arată unde analiza autorului sau datele oferite sunt incomplete.

Citirea sinoptică (comparativă) este cel mai complex și sistematic nivel de citire. Când citește sinoptic, cititorul citește mai multe cărți, nu una singură, și le pune în relație una cu alta și cu subiectul despre care toate aceste cărți vorbesc. Cu ajutorul cărților citite, cititorul este în stare să construiască o analiză a subiectului, care nu se regăsește în cărțile citite.

Citirea sinoptică poate fi făcută în cinci pași:

1. Găsirea pasajelor relevante

Scopul este să găsești pasaje în cărțile alese care sunt relevante pentru subiectul tău.

2. Corelarea termenilor folosiți de autor

Scopul este să forțezi autorul să folosească limbajul tău în loc ca tu să folosești limbajul lui.

3. Formularea întrebărilor clare

Scopul este să găsești un set de întrebări care aduc lumină subiectului tău și la care fiecare autor răspunde în felul lui. Primele întrebări trebuie să aibă de a face cu existența ori caracterul fenomenului sau ideii pe care o investighezi. Apoi trebuie să întrebi cum fenomenul este cunoscut sau cum se manifestă ideea. În final trebuie să întrebi care sunt consecințele răspunsurilor de la întrebările precedente.

4. Definirea problemei

Scopul este să identifici diferențele dintre răspunsurile date de autori la întrebările tale, și să clasifici aceste diferențe.

5. Analiza soluțiilor

Mai rămân două întrebări la care trebuie să răspundem: Este adevărat? Ce implică acest lucru? Autorul recomandă să privești la toate părțile și să nu te așezi de nici o parte, să fii obiectiv, altfel studiu tău nu va fii altceva decât o altă voce care se ridică din mulțime.

 

Arta argumentării

Un rezumat al cărții “A rulebook for Arguments” scrisă de Anthony Weston

imagesIn mod normal, acasă sau la scoală, printre prieteni sau colegi învățăm să “argumentăm” folosind afirmații pe care nu ne străduim prea mult să le susținem, sunt pur și simplu opiniile sau dorințele noastre. A argumenta înseamnă a oferi un set de evidențe sau raționamente care susțin o concluzie. Evidențele sau raționamentele care susțin concluzia ta se numesc premise. În viața de zi cu zi, în politică, știință, filozofie și religie, argumentele ne sunt în mod constant oferite pentru a fi luate în considerare. Argumentele ne ajută să aflăm care punct de vedere este mai bun decât altele. O data ce ajungem la o concluzie, folosim argumente pentru a o explica si apăra.

1. Identifica concluzia si premisele
a. Concluzia: este afirmația pentru care oferi argumente
b. Premisele: sunt afirmațiile care susțin concluzia (argumente, raționamente, explicații, evidențe)

” Un câine era în grajduri, si cu toate că, cineva a intrat si a scos un cal afară, câinele nu a lătrat.

Sherlock Holmes are două premise:
– câinele nu a lătrat la vizitator (explicită)
– câinele latră la străini (implicită)
Concluzia este că vizitatorul nu era un străin..evident…vizitatorul era cineva pe care câinele îl cunostea bine”

2. Definește termenii

a. Folosește dicționare
Avortul este expulzarea din cavitatea uterină a unui făt înainte de termen (DEX)

b. Folosește definiții operaționale
c. Când termenii sunt contestați construiește o definiție care:
– Include toate lucrurile pe care termenul le cuprinde în mod clar
– Exclude toate lucrurile pe care termenul nu le cuprinde în mod clar
– Trasează o linie clară între cele două

Ex. Un “drog” este o substantă folosită în principal cu scopul de a altera starea mintii noastre într-un mod specific

3. Generalizarea
a. Folosește exemple adevărate

Nimeni în lume astăzi nu e fericit cu adevărat. De aceea, pare că fiintele umane nu sunt făcute pentru fericire. De ce ne-am astepta la ceva ce niciodată nu vom găsi?

b. Folosește mai mult de un exemplu

“Femeile în timpurile vechi se maritau foarte tinere. Julieta din piesa lui Shakespeare, nu avea nici 14 ani. In epoca medievală, 13 era vârsta obisnuita cand fetele Iudeilor se maritau. In timpul imperiului Roman, multe femei romane erau maritate la varsta de 13 ani sau chiar mai tinere.”

c. Folosește exemple reprezentative

“Toti vecinii mei il voteaza pe Obama ca si presedinte. De aceea, Obama va castiga alegerile.”

d. Folosește rata de fundal

“Horoscopul lui Leon i-a spus ca va întâlni un străin plin de viată, si iata asa a fost!” Trebuie să stim raportul dintre numărul de “reusite”si  numarul de incercari.

e. Folosește statisticile cu grijă

E necesară comparatia cu date anterioare!
“Atletii liceeni graduează acum având rezultate mai bune. Multe scoli graduează acum mai mult de 50% dintre atletii lor.”

E nevoie de un număr de exemple!
“Probabil că numărul furturilor de masini din campus s-a dublat!”

Precizia exagerată e o capcană!
“În fiecare an, acest campus consumă 412.067 de pahare din hârtie sau din plastic.E timpul să trecem la pahare reutilizabile.”

Extrapolarea e o capcană!
“Dacă ar continua să se uite la televizor mai mult decât acum, în 2015 copiii nu ar mai avea timp să doarmă!”

f. Folosește contra exemple și ajustează generalizarea

“Cartofii frantuzesti nu sunt buni pentru sănătate (au multe grăsimi). Milkshake nu este bun pentru sănătate (bogati în grăsimi si în zahăr). Carnea de pui prajita si cheeseburger nu sunt buni pentru sănătate (bogati in grăsimi). De aceea, toate tipurile de  fast food nu sunt bune pentru sănătate.”

“Sandevich de la Subway sunt “fast food” dar legumele si chiflele sunt ingredientele de bază,  carnea si brânza sunt cele adăugate si nimic nu e prea  prăjit. De aceea, multe dintre  fast fooduri nu sunt buni pentru sănătate.”

4. Analogia
a. Folosește exemple similare relevante

Corect: “Oamenii îsi duc masinile in service la fiecare câteva luni, fără să se plângă. De ce nu ar trebui să aibă aceeasi grijă  si pentru trupurile lor?”

Incorect: “Un semnal de alarmă interesant a fost tras la Roma de Adam Nordwell, seful tribului Chippewa din America. Imediat ce a coborât din avionul care venea din California, îmbrăcat în întregime în tinuta unui sef de trib, Nordwell a anuntat în numele indienilor din America că el pune stăpânire pe Italia “prin dreptul de descoperire” in acelasi fel in care Christopher Columbus a facut in America. “Proclam aceasta zi, ziua descoperirii Italiei” a spus Nordwell. “Ce drept a avut Columb sa “descopere” America, când ea era deja locuită de mii de ani de indieni? Acelasi drept il am eu acum sa vin in Italia si sa proclam descoperirea tarii voastre.”

Cum evaluam argumentele prin analogie?
1. Premisa folosita ca analogie este corecta?
2. Exemplul folosit in premisa este asemanator in multe aspecte cu exemplul pentru care se contureaza concluzia?

5. Citatele

a. Arată care este sursa citatului

Incorect: “Am citit undeva, că sunt culturi în care makeup-ul si hainele  sunt cu precădere afacerile bărbatilor.”
Corect: “Carol Beckwith, în “Nigeer’s Wodaabe” (National Geographic, nr. 4 [Octombrie 1983], p. 483-509) raportează că printre oamenii Fulani din Vestul Africii, de exemplu Wodaabe, makeup-ul si hainele  sunt cu precădere afacerile bărbatilor.”

 b. Caută surse calificate

“Carl Sagan spune ca ar putea exista viată pe Marte. Sagan a fost astronom si astrobiologist, lider în programele spatiale, unul din proiectantii “Mars Landers”.”

c. Caută surse imparțiale

Incorect: “Dealerul masinii mele recomanda sa platesc 300$ pentru un tratament al masinii importiva coroziunii. El ar trebui sa stie. Presupun că mai bine as plati.”

Cele mai bune informatii despre consumul de produse si servicii vin  de la agentii independente  de testare.

Corect: “Raportul consumatorilor spune că problemele cu coroziunea au dispărut la masinile moderne datorita unui proces de fabricatie imbunătătit, si sfatuieste că tratamentul anticoroziune oferit de dealeri nu mai este necesar. (Consumer Reports Buying Guide 2006, p. 153) De aceea, nu mai am nevoie de el.”

d. Consultă și compară mai multe surse

Consulta si compara o varietate de surse pentru ca să vezi dacă alte autorităti in domeniu sunt de acord. Sunt parerile expertilor evident împărtite ori sunt de acord? Daca ei sunt de acord, atunci punctul lor de vedere poate fi luat in considerare în condiții de sigurantă.

e. Folosește internetul cu grijă

Întrebarile cheie pentru a verifica autenticitatea surselor de pe Internet sunt:

Cine a creat pagina WEB?
De ce au creat-o?
Care sunt calificările lor?
Ce s-ar întâmpla dacă ei nu ar scrie?
Cum poti verifica incrucisat afirmatiile?

6. Cauza
a. Corelează două evenimente sau tipuri de evenimente

“Show-urile de televiziune promoveaza din ce in ce mai multa violenta, nesimtire si depravare si societatea devine din ce in ce mai violentă, nesimtită si depravată. De aceea, televiziunea distruge standardele noastre morale.”

b. Corelările pot să aibă explicații alternative

1. Unele corelări pot fi simple coincidente: Si universul si preturile continuă să crească, dar nu este nici o conexiune în ce priveste cauza.

2. Corelările prin ele însele nu stabilesc directia conexiunii: Televiziunea “ruineaza standardele noastre morale” sau am putea sugera că standardele noastre morale ruinează televiziunea.

3. Alte cause se pot intemeia si pot explica corelari in ambele sensuri: Faptul ca studentii care stau in fata clasei tind sa aiba note mai bune, poate implica atat simplul fapt ca cei care se aseaza in fata clasei optin note mai bune dar si faptul ca cei care au note mai bune se aseaza in fata clasei.

4. Cause complexe si multiple pot fi la lucru: Violenta la televiziune, sigur reflecta o societate mult mai violenta, abandonarea sistemelor de valori traditionale si absenta amuzamentului constructiv.

c. Lucrează cu cea mai potrivită corelare

Incorect: “Cei mai multi din prietenii mei cu mintea deschisa sunt bine cititi; cei mai multi din prietenii mei cu mintea mai putin deschisă nu sunt cititi. Concluionez ca cititul duce la a avea o minte deschisa.”

Corect: “Cei mai multi din prietenii mei cu mintea deschisa sunt bine cititi; cei mai multi din prietenii mei cu mintea mai putin deschisă nu sunt cititi.  Face sens, că dacă citesti mai mult, esti provocat mai mult de ideile noi pe care le intalnesti, idei care te fac mai putin insistent asupra ideilor tale. Cititul te ridică de asemenea deaspura vietii de zi cu zi si iti arata cat de diferita si multe fete poate sa aiba viata. De aceea, cititul  conduce la a avea vederi largi.”

d. Așteaptă-te la complexitate

Multe cause diferite pot contribui la un efect global. Întrebarea în astfel de cazuri este legată de ponderea relativă a fiecărei cauze în parte.

Cauzele pentru schimbările climatice la nivel global sunt multe si variate. De exemplu, faptul că unele din ele sunt naturale, ca si schimbarile in stralucirea soarelui, nu arată că actiunile umane nu au efect.

Causele si efectele se pot întrepătrunde, de asemenea.

Cititul duce la a avea o minte deschisă, dar mintea deschisă duce la lectură, care crează mai multă deschidere la rândul său.

 7. Deducția
a. Modus ponens: dacă P atunci Q. P. De aceea, Q .

“Dacă soferii care folosesc telefoanele mobile în timp ce conduc au mai multe accidente, atunci utilizarea lor în timp ce conduc ar trebui interzisă.”

b. Modus tollens: dacă P atunci Q. nu Q. De aceea, nu P.

“Un câine era în grajduri, si cu toate că, cineva a intrat si a scos un cal afară, câinele nu a lătrat…evident…vizitatorul era cineva pe care câinele îl cunostea bine”

c. Silogismul ipotetic: Dacă P atunci Q. Dacă Q atunci R. De aceea, dacă P atunci R.

“Dacă studiezi alte culturi, atunci începi să realizezi varietatea obiceiurilor umane.
Dacă începi să realizezi varietatea obiceiurilor umane, atunci devi mult mai tolerant.
De aceea, dacă studiezi alte culturi, devi mult mai tolerant.”

d. Silogismul disjunctiv: P sau Q. Nu P. De aceea, Q
 
“Ori sperăm la progres prin ridicarea standardelor morale, ori prin cresterea inteligentei. Nu putem spera la progres datorat ridicării standardelor morale. De aceea, trebuie să sperăm la progres prin cresterea inteligentei.”

e. Dilema: P sau Q. Dacă P atunci R. Dacă Q atunci S. De aceea, R sau S

“Cu cât sunt mai aproape cei doi arici, cu atat mai probabil ei se vor  întepa reciproc cu tepii lor, dar, dacă rămân la distantă, ei vor fi singuri. Asa este si cu oamenii: a fi aproape de cineva duce în mod inevitabil la conflicte si provocări si produce multă durere, dar pe de altă parte, dacă stăm departe, ne simtim singuri.”

f. Reducere la absurd: Pentru a demonstra P, presupune contrariul: nu P. Argumentează că din această presupunere rezultă concluzia Q. Arată că Q este fals. Concluzionează: P trebuie să fie adevărat.
“Să presupunem că lumea are un Creator, cum o casă are. Acum, când casele nu sunt perfecte, noi stim pe cine să dăm vina: tâmplarii si zidarii care le-au creat.
Dar lumea nu este de asemnea in totalitate perfectă. De aceea, pare să urmeze că Creatorul lumii nu este perfect de asemenea. Dar această concluzie este absurdă. Sigura cale să evităm această absurditate este să respingem presupunerea care a condus la ea… De aceea, lumea nu are un creator în acelasi fel in care casele noastre au.”
(David Hume)

Erori logice comune
Erorile de logică violează regulile argumentării corecte
1. Ad hominem: Nu e nici o supriză că Sagan Carl argumentează pentru existenta vietii pe Marte. El este un ateu cunoscut. Nu îl cred nic măcar un minut.
2. Ad ignorantiam: o afirmatie este adevarata doar pentru ca nu a fost demonstrat ca este falsa
3. Ad populum: toată lumea face la fel!
4. Ad misericordiam: Stiu că am picat la fiecare examen, dar dacă nu trec acest curs, va trebui să-l reiau la scoala de vară. Trebuie să mă lasati să trec!
5. Affirming the consequent: Când drumurile sunt înghețate, poșta întârzie. Poșta întârzie. De aceea, drumurile sunt înghețate.
6. Denying the antecedent: Când străzile sunt înghețate, posta întârzie. Străzile nu sunt înghețate. De aceea, posta nu întârzie.
7. Overgeneralizing: Generalizare pornind de la prea puține exemple
8. Overlooking alternatives: A uita ca lucrurile pot sa se întâmple datorita unei varietăți de cauze nu doar uneia
9. Equivocation: trecerea de la un înțeles al unui termen la alt înțeles în mijlocul unui argument
10. Argument circular: Dumnezeu există pentru că asa spune Biblia, care stiu că e adevărată pentru că Dumnezeu a scris-o!
11. Întrebare complexa: Ești în continuare egoist cum obișnuiai să fii?
12. Dilema falsă: America. O Iubești sau o părăsesti!
13. Red herring: introducerea unui subiect irelevant sau secundar si prin urmare redirectionarea atentiei de la subiectul principal
14. Straw man: o caricatură a punctului de vedere opus, exagerată, usor de respins

Detalii la: http://prezi.com/bpsvhqjt2jwq/arta-argumentarii/

Câteva considerente finale:
(1) Adevărul corespunde cu realitatea.
(2) Logica este un test negative pentru adevăr.
(3) Validitatea are de a face cu structura unui argument.
(4) Justețea are de a face cu continutul argumentului
(5) Analiza necesita atât logică cât și filosofie.

Sper că regulile învățate să te ajute să deosebești Adevărul de Fals și apoi să fii în stare să explici și să aperi Adevărul. Dacă ești în căutarea Lui alătură-te comunității Proveritas să cauți împreună cu noi Adevărul care te face liber.
www.proveritas.net
www.facebook.com/ProveritasGL

Andrei Pleșu – Parabolele lui Iisus – Adevărul spus ca poveste

Există întrebări cărora li se poate răspunde prompt și pertinent: „Ce număr porți la pantof?” „Care metrou merge la gară?”, „Ce este legea gravitației?”. Există întrebări ale copilăriei care par simple dar al căror răspuns necesită talentul metafizic sau fantezia  „De ce pisicile miaună și nu latră”, „De ce are mâna cinci degete?”. Există, în sfârșit, întrebări mari, întrebările ultimative, esențiale pentru o mai bună înțelegere a destinului individual, a dramei umane, a rosturilor universale: „Ce este fericirea?” „Există viață după moarte?” „Care este sensul vieții?”

Mesajul cărturarilor și al fariseilor, contemporani lui Iisus, a reușit să blocheze răspunsul la aceste întrebări și implicit să închidă Împărăția lui Dumnezeu dinaintea oamenilor  ”voi înșivă n-ați intrat, iar pe cei ce voiau să intre i-ați împiedicat ” ascunzând făclia sub obroc. La polul opus mesajul lui Hristos e hiperevident, asemena unei cetăți așezate pe munte. Dificultățile de înțelegere sunt datorate proastei așezări a receptorilor.

Diferite forme de opacitate față de mesajul Hristic sunt:

  1. În parabola Semănătorului avem de a face cu trei forme de opacitate față de Cuvânt, trei tipuri de receptivitate deviată:
    1. Indigența mentală – cei care aud și nu înțeleg, suferă de surzenie intelectuală sunt reprezentați prin sămânța căzută lângă drum.
    2. Superficialitatea euforică – cei ce aud și „primesc de îndată cu bucurie”, consimt facil bazați pe o emotivitate lipsită de discernământ. Receptivitatea lor este suspendată când mesajul asumat începe să fie costisitor, apar „prigoane”, „strâmtorări”. Aceștia sunt reprezentați prin sămânța căzută în teren stâncos.
    3. Asfixia mundană – cei care aud, înțeleg, dar receptivitatea lor este suspendată de provocările lumii, atacul permanent al imediatului sunt reprezentați prin  sămânța căzută între spini.
  2. În parabola copiilor din piețe, avem de a face cu abuzul spiritului critic și pierederea „filialității”. Spiritul critic devenit insomnie cârcotașă este un abuz al inteligenței. Spiritul critic supradozat blocheaza înțelegerea, stimuleaza proasta dispoziție și inhibă instinctul participării la viața comunitară. În loc să asculți confecționezi în gând contraargumente, în loc să intri în joc bombăni steril pe margine.
  3. În parabola lucrătorilor viei avem de a face cu opacitatea agresiva și pierderea moștenirii. Lucrătorii tocmiți să lucreze via în absența stăpânului sfârșesc prin a nu-i recunoaște dreptul de proprietate și a-i ucide mesagerii și unicul fiu.  Ei vor suprimarea sursei care li se adresează. În termeni contemporani am putea numi comportamentul lor „ateism militant” sau necredință dictatorială.

Treptele receptivității mesajului Hristic sunt:

1.       Așteptarea

  1. În parabola celor zece fecioare, așteptarea nu este o nebuloasă, o presimțire, visătorie, intuiții difuze. Fecioarele așteaptă reîntoarcere Mirelui, o reîntoarcere anunțată chiar de El. Deși greu de anticipat temporar, reîntoarcerea este inevitabilă. Așteptarea trebuie să fie felul nostru de a fi, câtă vreme Cel Anunțat e absent.
  2. În parabola slujitorului credincios și înțelept, așteptarea nu e o formă de pasivitate, de moțăială, ni se cere să slujim așteptând. Stăpânul a plecat și a lăsat slujitorul  lucrări de făcut pentru care îi va cere socoteală la întoarcere.
  3. Parabola seminței care crește singură  se  referă la la raportul dintre cele două registre ale timpului cu care trebuie să se împletească viața celui care așteaptă. Ni se vorbește de marele ciclu al însămânțării și recoltei, ciclu care evocă relația dintre început și sfârșit, genesa și apocalipsa. Pe fundalul cosmic al acestui spectacol se deseneaza ciclul minor al vieții cotidiene, al destinului individual, ciclul zilei și nopții, al somnului și al stării de veghe.  Cine trăiește prezentul doar ca prezent, făra dimensiunea timpului mare, fără o referință constantă la timpul Împărăției, încetează să mai fie o prezență, adică își lasă prezentul nelocuit, ca un agricultor care culcându-se și trezindu-se „automat”  fără să fi semănat nimic, devine o simpă vietate în metabolismul ogrăzii proprii.

2.       Indrazneala și perseverența

  1. În parabola prietenului de la miezul nopții ni se vorbește despre legitimitatea necondiționată a rugăciunii. Nu e rușinos să adopți cînd urgența existențială o cere amplasamentul cerșetorului. Personajul principal al parabolei, are cel puțin două justificări pentru comportamentul lui. Mai întâi se adresează unui prieten, exista o relație deja constituită, iar apoi o a doua justificare este că cel care cere, nu cere pentru sine ci pentru a-și onora aproapele, musafirul de la miezul nopții.
  2. Parabola judecătorului nedrept și a văduvei stăruitoare este o parabolă despre încrederea infelxibilă în justiția finală, indiferent de când și unde se va pronunța. A credita dreapta Judecată a Zilei de pe urmă, e unul din modurile de a fi receptiv la nimbul ei, unul din chipurile așteptării active a împlinirii ei.
  3. Parabola Talanților aduce în atenție încă o formă de receptivitate: Creativitatea și riscul asumat. Fiecare dispune de o înzestrare distinctă și i se cere sa fie bun administrator. Virtuțile pentru care slugile „bune și credincioase” sunt tratate cu mărinimie sunt creativitatea, capacitatea de a transforma simpla achiziție în câștig și curajul de a risca.

Cât de cuprinzător e apelul lui Hristos și care sunt criteriile după care ești primit ne este dezvăluit în parabola Nunții fiului de Împărat. Chemarea e totală, nediscriminatorie, de o generozitate fără breșă. Parabola ne spune însă că uneori cei invitați nu răspund datorită indiferenței față de ceea ce este în afara imediatului. De asemnea printre oaspeții care răspund invitației este găsit unul care nu are haină de nuntă și este aruncat în întunericul cel mai de afară.

În cartea de față, Andrei Pleșu se adresează la cel putin trei categorii de oameni:
– studenților, tinerilor și intelectualilor din spațiul mioritic, care consideră că mesajul lui Iisus nu mai este relevant pentru societatea postmodernă
– predicatorilor care „aruncă fără grație de la amvon comorile Scripturii, ca pe o grămadă de pești morți”. Acestora autorul le adreseaza un mesaj la finalul carții citând un telog american: „Trebuie sa ne rugam pentru predicatori, Fie ca Dumnezeu să aducă mai repede ziua în care ei vor fi stat suficient de mult în cămara castelului pentru a-și pierde nițeluș mințile dinaintea Cuvântului lui Dumnezeu și a se îmbăta cu bucurie de textul Scripturii”
– celor care vor să se dezică de propagandă ideologică, să descopere, să trăiască și să comunice relevant mesajul lui Iisus transmis prin parabole

Există o interpretare în ce privește parabola „talanților în negoț” pe care nu am putut să o diger: „Tradiția, este ceea ce ni se dă „în plus” prin creativitatea și îndrăzneața înțelepciune a Părinților…. Atitudinea de tip Sola scriptura e atitudinea „slugii păstrătoare”, înfricoșată de riscul unei conviețuiri mereu reînnoite cu textul sacru”. Fară a subestima contribuția părinților bisericii și a celor care de-a lungul secolelor au dus la răspândirea creștinismului pe tot globul, nu pot să nu observ că în secolul XVI, când Luter a propus Reforma prin cuvintele „Sola scriptura”, tradiţia includea indulgenţele, inchiziţia, cruciadele şi multe altele care ni s-au dat „în plus” și au fost total opuse spiritului Scripturii.  Au mai fost  și alte interpretări forțate, dar prefer să le las la o parte și să păstrez pentru mine cee ce este bun. Nu vreau să mă confund cu „copiii din piețe”.

Cartea poate fi cumpărata de la http://www.libhumanitas.ro