Cum ne raportăm la Împărăția Cezarului trăind pentru Împărăția Cerurilor?

Încă de când venim pe lumea aceasta devenim cetățeni ai unei țări. Beneficiem de  servicii birul_cezaruluimedicale gratuite. Beneficiem de educație gratuită, cel puțin până la liceu. Beneficiem de ordine publică, securitate națională, drumuri publice. Beneficiem de apă, electricitate, încălzire, transport în comun la prețuri accesibile.

Acum îmi veți spune că serviciile medicale sunt infecte, educația este de doi bani, ordinea publică lasă de dorit, vecinii  ascultă manele la maxim, câinii vagabonzi ne mușcă pe stradă, utilitățile sunt scumpe. Posibil să aveți dreptate.

Dar daca nu ați avut ocazia sa mergeți într-o țara din lumea a III-a unde toate acestea sunt accesibile numai pentru oamenii bogați, atunci faceți un exercițiu de imaginație și gândiți-vă cum ar arăta viața dumneavoastră mâine fără ele.

Toate acestea sunt posibile pentru ne naștem în Împărăția cezarului, reprezentată astăzi de Președinte, Guvern, Parlament, Curtea constituțională, Consilii locale, Primării.
Îmi veți spune iarăși că sunt corupți și mincinoși. Posibil să aveți dreptate. Dar imaginați-vă cum ar arăta țara noastră dacă mâine nu ar mai exista? S-ar instaura anarhia, s-ar declanșa război civil, teroriștii sau rebelii ar prelua puterea și ar exploata populația în folosul lor.

Citim în Evanghelii că Isus a instaurat Împărăția cerurilor în lumea noastră, pe pământ ca și în ceruri. Citim de asemenea că putem să intrăm în Împărăția cerurilor dacă ne naștem din nou din apă și din Duh. Dar și după ce ne naștem din nou și devenim cetățeni ai Împărăției cerurilor, continuăm să locuim pentru o vreme ca străini și călători în Împărăția Cezarului.
Întrebarea pe care aș vrea să ne-o punem este: Cum ne raportăm la Împărăția Cezarului, în timp ce trăim pentru Împărăția cerului?

Pentru a răspunde la această întrebare, vă invit să citim Evanghelia după Matei, capitolul 22:15-22

“Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor. Spune-ne, dar, ce crezi? Se cade să plătim bir cezarului sau nu?”

Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor? Arătaţi-Mi banul birului.” Şi ei I-au adus un ban. El i-a întrebat: „Chipul acesta şi slovele scrise pe el ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Daţi, dar, cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!”

Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat şi au plecat.”

Planul fariseilor și al saducheilor

Cine erau fariseii?

Fariseii erau membrii celui mai important si influent partid politic si religios al Iudeilor din secolul I. Se deosebeau de saduchei prin cateva doctrine si standarde comportamentale. Erau stricti si zelosi, respectau legea vechiului Testament, credeau în învierea trupului și îngeri si aveau neumeroase datini.

Cine erau irodienii?

Irodienii erau un partid politic sau grupare care sustineau pe regele Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare.  Ei sunt pomeniti de 3 ori in Biblie, de fiecare data se unesc cu Fariseii impotriva lui Isus.

De ce vroiau acestia sa prinda pe Isus cu vorba?

După intrarea triumfala in Ierusalim, Isus intră într-un conflict direct cu fariseii, saducheii, bătrânii norodului, preoții, cărturarii. Ca răspuns la întrebarea lor cu privire la autoritate: ”Cu ce putere faci tu lucrurile acestea?”, Isus rostește trei pilde, prin care ii anunța ca Împărăția lui Dumnezeu va fi luata de la ei și va fi dată unui neam care va aduce roade cuvenite: Pilda celor doi fii, Pilda vierilor si Pilda nuntii Fiului de Împărat.

Ca răspuns, fariseii și saducheii se aduna și se sfătuiesc cum să întindă capcane lui Isus.

Fiecare din ei pregătesc cate o întrebare capcana:

Fariseii: Se cade sa plătim bir Cezarului?
Saducheii: La înviere nevasta căruia dintre cei șapte va fi?
Un învățător al legii: Care este cea mai mare poruncă din lege?

În încheiere Isus le pune și el o întrebare, ca să îi ajute să găsească soluția lui Dumnezeu la toate problemele ridicate de El: “Al cui Fiu este Hristosul?”

În continuare ne vom ocupa de cea dintâi întrebare capcană adresată de către farisei lui Isus: “Se cade să plătim bir cezarului sau nu?”

Încercarea de a flata

Ucenicii fariseilor și irodienii încep dialogul cu Isus prin a-L flata.

  • Spui adevărul “ești adevărat și înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr”
  • Ești curajos „fără să-ți pese de nimeni”  „Curajul nu este, pur şi simplu, una din virtuţi, ci forma pe care o ia fiecare virtute când e pusă la încercare” (C.S. Lewis)
  • Ești echitabil “nu cauți la fața oamenilor”

Ei încearcă astfel să îi câștige bunăvoința lui Isus, sperând că vor obține astfel un răspuns la întrebarea lor.
De asemenea câștigă bunăvoința mulțimilor adunate să îl asculte pe Isus.

Noroadele așteptau pe Mesia, care îi elibereze de sub robia Romană și să își instaureze Împărăția în Ierusalim. “Osana, Fiul lui David. Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului. Osana în cerurile prea înalte”

Deși ei nu credeau acest lucru, ceea ce spun ei despre Isus este adevărat.

Isus este calea, adevărul și viața, nimeni nu vine la Tatăl decât prin El. Are curajul sa ii confrunte direct pe farisei, saduchei, cărturari. Nu este interesat de poziția socială a oamenilor ci de inima lor, este prieten cu vameșii și prostituatele și condamnă fățărnicia fariseilor, saducheilor și a cărturarilor.

Întrebarea capcană: Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

Fariseii și irodienii pun lui Isus o întrebare închisă. Întrebările închise sunt acele întrebări la care se poate răspunde cu da sau nu. Întrebările deschise sunt acele întrebări care necesită o exprimare liberă din partea partenerului de dialog.

Indifernet de răspunsul pe care Isus l-ar fi dat, dacă Isus ar fi căzut în capcana acestei întrebari, ar fi fost sufficient pentru condamnarea Lui.

Dacă răspundea da, noroadele ar fi fost dezamăgite, pentru că aveau cu totul alte așteptări de la El. Se așteptau să istaureze în mod miraculos, prin forță, Împărăția lui David în Ierusalim și să îi elibereze de sub robia Romană.

Daca raspundea nu, Fariseii și Irodienii l-ar fi putut aresta pe loc pentru că ațâța norodul la răscoală și le interzice să plătească taxe lui Cezar.

Presupoziția eronată

Fariseii îi adreseaza lui Isus o întrebare complexa ilegitimă. Întrebarea pleacă de la o presupoziție eronata:

Isus își va instaura în mod miraculos, prin forță,  Împărăția la Ierusalim și va elibera astfel pe Iudei de sub robia Romană.

Este ca și cum aș întreba: Îți mai bați soția sau nu?
Indiferent ce răspunzi vei avea o problemă. Dacă spui nu, accepți presupunerea falsă că în trecut ai bătut-o. Dacă spui da, e și mai rău.

Dilema falsă

De asemenea fariseii creează o dilemă falsă. “Ori ești susținător al romanilor ori ești revoluționar violent”
Este ca și cum aș întreba:
Ești fascist sau comunist?
Ești Bas-ist ori USL-ist?

Demascarea ipocriziei

De ce Isus ii numește fățarnici?
Fățărnicia este principala acuza care Isus o aduce Fariseilor:
În capitolul următor sunt descrise șapte capete de acuzare pe care Isus le aduce cărturarilor și fariseilor introduse prin sintagma: „Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici!”

El ii numește “mormintele văruite, care pe din afară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie.Tot aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege”

Ipocrizia este “Maladia cea mai raspandita a speciei umane”.“Ipocritul care se indreptateste inaintea altor oameni e ipocrit de duzina.” “Ipocritul de anvergura nu se multumește in a-si falsica portretul in ochii celorlati: marea lui reusita e sa și-l falsifice în chiar ochii săi”. (Andrei Pleșu)

Fariseul ipocrit cu care avem de a face intr-o pilda rostită de Isus, stă in Templu in picioare in fata lui Dumnezeu la rugacine îndreptățindu-se: el i-a convins de mult pe alții că este un om drept, nici el nu mai are dubii asupra lui însuși, problema cu care se confrunta acum în rugăciune este să îl convingă și pe Dumnezeu. Acesta este nivelul maxim de ipocrizie.

Demonstrarea ipocriziei

Cum arata banul birului în acea vreme?
Ce slove erau scrise pe banul Birului?
Ce chip era pe banul birului?
Pe o parte era chipul lui Cezar și inscripția „Tiberiu Cezar fiul divinului Augustus, Împaratul”.
Pe cealaltă parte era imaginea cezarului ca și conducator religios, cu inscriptia “Pontifex Maximus”

De ce le cere Isus sa ii arate un ban?

Isus afirmă despre ei că sunt fațarnici și apoi le demonstrează acest lucru în public. In timp ce învatau oamenii să respecte legea, ei înșisi o încalcau. Simplul fapt ca aveau o moneda în buzunar era o problema. Încălcau primele 3 porunci din cele 10 porunci date de Dumnezeu in Exod 20:

Sa nu ai alți Dumnezei afara de Mine: în buzunarul lor aveau o moneda pe care o prețuiau si pe care scria că Tiberiu Cezar este Fiul lui Dumnezeu. Acest lucru ei îl considerau blasfemie!
Sa nu iți faci chip cioplit: în buzunar aveau moneda cu chipul lui cezar pe o parte și reprezentarea suveranului Pontif pe cealalată parte.

Sa nu iei în deșert numele Domnului: slovele scrise pe monedă îl declarau pe Cezar Augustus ca fiind Dumnezeu și pe Tiberiu ca fiind Fiul lui.

Isus continua dialogul cu ei, doar după ce le demasca ipocrizia.

Este ca și cum aș demara o campanie împotriva fumatului, aș vorbi unei mulțimi despre efectele negative, i-aș invita să se lase de fumat, iar la final, aș scoate un pachet de țigări din buzunar și aș începe să fumez în fața lor. Ipocrizia mea ar fi demascată și demonstrată.

Forme de manifestare a puterii“Cezarului” de-a lungul istoriei

Cine este Cezarul?

Tiberiu Cezar este menționat in Evanghelia după Luca capitolul 3:1-2 “În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar – pe când Pilat din Pont era dregător în Iudeea, Irod, cârmuitor al Galileii … cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu.”

Tiberiu Cezar Augustus este fiul vitreg al lui Cezar August, este al doilea Împărat roman, a domnit intre anii 14 -37 după Hristos.

Prin divinizarea sa, Cezarul încearcă Subordonarea Împărăției cerurilor, Împărăției lumii acesteia.

Cezarul manifesta o tendință puternica de a pretinde pentru sine nu numai ce ii aparține (Dumnezeu i-a încredințat), dar și ceea ce ii aparține lui Dumnezeu adică omul!
De lungul istoriei omenirea a încercat diverse forme de manifestare a puterii:

Teocrația: puterea suverană a conducătorului religios
Monarhia: puterea suverana a monarhului
Democrația: puterea suverana a poporului (propaganda și retorica oamenilor politici)
Comunismul: puterea suverana a proletariatului

Puterea suverana îi aparține lui Dumnezeu.
In Apocalipsa1:5  Isus Hristos, cel înviat este prezentat ca “Domnul împăraţilor pământului!”. În Evanghelia dupa Ioan capitolul 19 este redat dialogul dintre Isus si Pilat: “Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să Te răstignesc şi am putere să-Ţi dau drumul?”
„N-ai avea nicio putere asupra Mea”, i-a răspuns Isus, „dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus””

“Statul a fost creat printr-un act de violenta in lumea păcatului, dar a fost tolerat de Dumnezeu. Puterea regala s-a instaurat împotriva voinței lui Dumnezeu.” (Berdiaev)

1 Samuel 8:7. Domnul a zis lui Samuel: „Ascultă glasul poporului în tot ce-ţi va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine Mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei.”

„Puterea e obligată sa lupte împotriva răului, dar armele pe care ea le folosește sunt rele. Astfel ea însăși seamănă răul și se dovedește a fi o noua sursa a răului.” (Berdiaev)

Prezentarea soluției: dați cezarului ce este al cezaruluiși lui Dumnezeu ce e a lui Dumnezeu

Ce este al cezarului?

Isus refuză să colaboreze și cu partidul pro Romani și cu revoluționarii violenți care voiau să răstoarne puterea Romana. Si acesta nu este un vicleșug, ci este o alta cale pe care Isus o prezinta.

El demască dilema falsă pe care fariseii și irodienii au creat-o “ori ești susținător al romanilor ori ești revoluționar violent” în care auditoriul a fost prins și indică spre o realitate mai profundă. (N.T. Wright)

Ce este al lui Dumnezeu?

„Este timpul ca Dumnezeu, a cărui imagine este în fiecare ființă umană, și a cărui “slove” sunt scrise pe paginile creației și în istoria lui Israel și a omenirii, să primească ceea ce ii apartine. Isus a venit sa ofere înapoi lui Dumnezeu ceea ce a fost a Lui, prin ascultare, moarte și suferința.” (N.T. Wright)

Isus ne cere să ne raportăm corect la împărăția lumii acesteia, trăind pentru Împărăția cerurilor!

Cum ne raportăm corect la Cezar trăind pentru Dumnezeu?

Forțare:

Fariseii si iudeii se așteptau că Isus își va instaura în mod miraculos, prin forță,  Împărăția la Ierusalim și va elibera pe Iudei de sub robia Romană.

Lupta împotriva unui guvern corupt  se manifestă astăzi prin

  • proteste în stradă
  • lupta cu forțele de ordine
  • vandalizare clădiri

Concesie (renunțare în folosul altuia):

Este alternativa pe care Fariseii o propun lui Isus. Sa pleci capul in fata Cezarului, sa îl susții necondiționat în toate acțiunile pe care le întreprinde. De multe ori aceasta cale implica si compromis. Ioan Botezatorul nu a luptat prin forță împotriva Cezarului dar a avut curajul sa îl confrunte pe Irod: “Nu-ți este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!” Si acest lucru l-a costat inchisoarea si decapitarea!
Isus nu a luptat prin forța împotriva Fariseilor dar a avut curajul să îi confrunte: “Vai de voi morminte varuite!”

Eschivare

Intrepretarea clasica data acestui text este ca Isus vorbește aici despre Biserica si Stat. Isus spune că sunt doua sfere distincte, si fiecăreia din ele ii datorăm ceva.

Aceasta teorie a apărut după secolul XVII, o data cu Iluminismul. Iluminismul susține ca Biserica si statul sunt doua sfere distincte si nu trebuie sa le aducem una in alta. A fost un răspuns la atrocitățile pe care Biserica le-a făcut când a deținut puterea în stat.

Această conceptie este larg răspândită astăzi și în lumea evanghelica. Biserica s-a închis între ziduri, creștinii evanghelici au renunțat să mai fie o mărturie, șase zile slujesc pe Cezar, muncind pentru salariu și plata facturilor iar o zi vin la biserică, il slujesc pe Dumenzeu. Dar chestiunea asta este personala, privata. Îi privește doar pe ei.

Compromis

Este soluția adoptat de majoritatea oamenilor. Statul e hoț, nu merită să îi dai bani! Noi nu susținem un guvern corupt.
Această forma de lupta împotriva statului se manifesta prin:

  • Evaziune fiscală
  • Muncă la negru
  • Mită

Luptăm împotriva cezarului prin furt și minciuna!

Isus ne cere opusul: s
ă ne raportăm corect la împărăția lumii acesteia, trăind pentru Împărăția cerurilor!

Să dam cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu.

Cum dăm cezarului ce este a lui?

Romani 13 – Respectând legile și Plătind taxele și impozitele

1 Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu.
2 De aceea, cine se împotriveşte stăpânirii, se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu; şi cei ce se împotrivesc îşi vor lua osânda.
3 Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei, dar, să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă binele, şi vei avea laudă de la ea.
4 El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu, ca să-L răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău.
5 De aceea, trebuie să fiţi supuşi nu numai de frica pedepsei, ci şi din îndemnul cugetului.
6 Tot pentru aceasta să plătiţi şi birurile. Căci dregătorii sunt nişte slujitori ai lui Dumnezeu, făcând necurmat tocmai slujba aceasta.
7 Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica; cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea.
8 Să nu datoraţi nimănui nimic, decât să vă iubiţi unii pe alţii: căci cine iubeşte pe alţii a împlinit Legea.

Atâta timp cât guvernul nu ne cere sa luptăm împotriva lui Dumnezeu, supunându-ne legilor statului, ne supunem lui Dumnezeu.

Plata taxelor și impozitelor presupune decizia de a nu mai practica:

  • Evaziunea fiscală
  • Munca la negru
  • Mită

1 Timotei 2 – Rugându-ne

1 Vă îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii,
2 pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea.
3 Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru,
4 care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.

Coloseni 3 – Muncind cu responsabilitate

22 Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpânii voştri pământeşti; nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii care vă temeţi de Domnul.
23 Orice faceţi să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
24 ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos.
25 Căci cine umblă cu strâmbătate îşi va primi plata după strâmbătatea pe care a făcut-o; şi nu se are în vedere faţa omului.

Răspunsul fariseilor

De ce au fost mirati fariseii si irodienii?
De ce au plecat fara sa prida pe Isus cu vorba?

Isus le-a demolat dilema falsă pe care ei au creat-o:
Isus ne cere să ne raportăm corect, responsabil la împărăția lumii acesteia, trăind pentru Împărăția cerurilor!
Cum vom răspunde noi?

Vom fi mirati de intelepciunea lui Isus si vom pleca acasa continuand sa traim ca si pana acum? Sau vom lua decizii pentru viața noastră in ceea ce privește modul in care ne raportam la Împărăția lumii acesteia?

  • Respectând legile
  • Plătind taxele si impozitele
  • Rugându-ne
  • Muncind cu responsabilitate, slujind astfel pe Cristos
Anunțuri

De ce sărbătorim Învierea?

De ce acest eveniment istoric este unic?
De ce are și astăzi impact asupra omenirii si asupra vieților noastre?
De ce este si astăzi atât de controversat?

jesus_tomb270309_01Dacă n-a înviat Hristos:

Propovăduirea lui Petru în ziua cinzecimii ar fi fost zadarnică și miile de oameni care au devenit ucenici ai lui Isus în acea zi au fost înșelați.

Propovăduirea lui Pavel în Corint, Atena și Roma ar fi fost zadarnică și sutele de Biserici înființate în acea vreme nu ar fi fost altceva decât locuri în care oamenii pierdeau timpul și se înșelau unii pe alții.

Propovăduirea noastră astăzi, închinarea de duminică dimineața, studiu biblic din grupele mici și predicile pe care le ascultam ar fi fără rost, pierdere de timp.

Credința creștină are la baza acest adevăr: Învierea lui Isus Hristos, eveniment istoric care a avut loc in Ierusalim in secolul I. Fără acest adevăr credința noastră este zadarnica.

Apostolii afirma că au scris despre “ce am auzit, ce am văzut cu ochii noștri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre”. Daca învierea lui Isus nu ar fi avut loc, ei ar fi fost martori mincinoși.

Noi astăzi mărturisim Pe Hristos cel înviat, cu care ne-am întâlnit, care ne-a schimbat viața si cu care avem o relație. Daca învierea lui Isus nu ar fi avut loc, noi suntem martori mincinoși.

Amintiți-vă de ziua in care v-ați mărturisit păcatele și Isus cel înviat din morți v-a iertat. In loc de vinovăție si condamnare ați experimentat pace și bucurie. Dacă învierea lui Isus nu ar fi avut loc, atunci nu ar fost decât o stare emoționala indusa și am fi încă sub povara păcatelor noastre.

În fata mormântului rece, când pământul este aruncat peste sicriul celor dragi noua care au adormit in Hristos, singura mângâiere pe care o avem este că Hristos a înviat și ei vor învia! Daca Hristos nu a înviat atunci Cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți.

Când abia începem să cunoaștem câte ceva din tainele Universului și din măreția Creatorului, când începem sa iubim cu adevărat si să simțim iubirea celui care ne-a creat, trupul nostru începe sa slăbească și ne pregătim de trecerea in veșnicie. Daca viața s-ar termina la mormânt cunoașterea și iubirea nu ar fi posibile!

Fără înviere viața este lipsită de semnificație “un fir de iarba care astăzi este și mâine se usucă”, fără semnificație nu există împlinire. Fără împlinire nu există fericire. Dacă Hristos nu a înviat, am fi cei mai nenorociți dintre oameni.

Dar Hristos a înviat!

  • Propovăduirea este de folos!
  • Credința este de întemeiata pe Adevăr!
  • Suntem martori de încredere, mărturisim despre ceea ce am văzut cu ochii noștri, am pipăit cu mâinile noastre.
  • Păcatele ne-au fost iertate, nu mai exista vinovăție și condamnare.
  • Cei dragi noua care au adormit în Hristos sunt mântuiți si ii vom revedea.
  • Trupurile noastre muritoare vor învia.
  • Suntem cei mai fericiți dintre oameni.

(1 Corinteni 15)