Monthly Archives: February 2009

Ispita ucenicului

Leave a Reply

Unul dintre cei mai frumoşi heruvimi ai lui Dumnezeu, numit şi luceafăr strălucitor, fiu al zorilor, s-a îngâmfat din cauza străluciirii lui, a căzut, şi a fost aruncat pe pământ. A atras după el o treime din îngerii lui Dumnezeu, şi nu s-a mulţumit cu atât, a înşelat şi pe om, creaţia lui Dumnezeu. Şi tot nu e mulţumit, a încercat să înşele pe Marele Maestru şi încearcă şi astăzi să înşele şi să atragă de partea lui pe ucenicii Lui Cristos, răscumpăraţi.

 

Ca să putem lupta împotriva lui trebuie să înţelegem modul în care vine astăzi şi care sunt ispitele cu care el ne confruntă şi să fim pregătiţi să răspundem folosindu-ne de autoritatea Cuvântului lui Dumnezeu.

Satan, zis ispititorul, pătrunde astăzi în casele şi în gândurile noastre folosindu-se de media şi multimedia

După 40 de zile de post, Isus a avut o întâlnire de grad 0 cu Satana, zis Ispititorul. A putut să îl vadă, să-l audă şi, probabil, să-l atingă. Nu ştim sub ce formă i s-a înfăţişat, putea fi om sau înger de lumină, şi nici dacă l-a recunoscut de la început, ccea ce ne spune textul este că, spre finalul întrevederii, Isus îl alungă pe nume poruncindu-i “Pleacă, Satano!”

.
Astăzi, rareori se mai înfăţişează sub această formă. De cele mai multe ori pătrunde în casele şi gândurile noastre pe calea audio vizualului, folosind tehnologii de ultimă oră. Multe din cărţile, revistele, ziarele, radiourile, televiziunile şi  paginile web, e-mailurile şi programele de chat sunt folosite de el pentru a ne ispiti.
 

 

Informaţia audio vizuală, “călătorește” cu noi pretutindeni. Se agaţă de creierul nostru și, de cele mai multe ori, nu intră pe o ureche și iese pe cealaltă, ci rămane acolo!

Cea mai nouă metodă de a trasmite informaţia audio vizuală astăzi este internetul. Ca şi televizorul, internetul permite transmiterea în acelaşi timp de text, audio, imagini,  animaţie, video şi în plus de acestea, permite şi interacţiune.
Toate sunt la un click distanţă. Orice vrei să vezi, să auzi, să citeşti, apeşi câteva butoane şi apar pe ecran. Poţi chiar să scrii comentariile tale, să te exprimi, să spui ce crezi şi cine eşti. Şi diavolul a folosit din plin această tehnologie.

 

 

Televizorul, internetul şi multimedia nu sunt rele în ele însele, ele pot fi un instrument folositor pentru Biserica din zilele noastre. Cu ajutorul lor Biserica poate să își îndeplinească mandatul de a face ucenici, dar în acelaşi timp ele sunt folosite şi de Diavol pentru a ne ispiti.  

Satan, zis ispititorul, ne ispiteşte pornind de la nevoile noastre legitime.

Vechea zicală “Clientul nostru, stăpânul nostru!”, rămâne valabilă şi în cazul lui.  El vine să ne ofere ceea ce noi avem nevoie.

 
 

 

După 40 de zile de post, Isus a flămânzit. Nevoia lui legitimă era de hrană. Și diavolul îi propune metoda simplă. Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, folosește-te de poziţia ta și poruncește pietrelor acestora să se facă pâini. El ii cere să-şi împlinească o nevoie legitimă folosindu-se de mijloace nelegitime.

 

Nevoia lui Isus era o nevoie fiziologică, materială

. Și noi avem astfel de nevoi, dacă nu ne e foame sau sete, avem nevoie de îmbrăcăminte, maşină, casă, bani pentru plata datoriilor, bani pentru plata facturilor, bani pentru plata chiriei. Diferenţa între noi şi Isus este că El a fost ispitit ca şi noi dar fără păcat.
 

 

Care sunt lucrurile cu care el ne amăgeşte astăzi când avem nevoie de bani?

–       Ne îndeamnă la corupţie (furt, minciună, înșelătorie și șpagă) şi, uneori, foloseşte pentru aceasta anturajul, alteori foloseşte filmele pe care le vizionăm.

–       Ne oferă credit  excesiv care duce la înnrobire „Cel ce ia cu împrumut este robul celui ce dă cu împrumut” (Proverbe 22:7), nu de mult circulă o reclamă „De ce să iei cât poţi când poţi să iei ce vrei?”, panourile publicitare, reclamele prin e-mail, pagini web, spoturile publicitare la TV şi radio ne îndeamnă la aceasta.

–       Ne pune să muncim excesiv fără zile de odihnă închinate Domnului.

–       Ne îndeamnă să ne sustragem de la plata taxelor, impozitelor sau a vămii (Romani 13:7)

Ce alte nevoi mai caută diavolul să ne împlinească?


Nevoi sexuale

–  privirea ne este asaltată pe stradă de panouri publicitare, ziare, reviste, pagini web, filme, emisiuni TV, cu imagini provocatoare
– dacă privim insistent la aceste imagin apare pofta
– dupa poftă vine dorinţa de autosatisfacere, curvia sau preacurvia
 „Dar eu vă spun că orişicine se uită la o femeie ca să o poftească a şi preacurvit cu ea în inima lui” (Matei 5:28)


Nevoi de apartenenţă şi de acceptare
– cedăm presiunii de grup şi devenim ca ei (ăsta e începutul pentru fumători, beţivi, drogaţi) (Romai 12:2 „Nu vă potriviţi chipului veacului acestuia!”)
– manipulăm pe cei din jurul nostru (Luca 6:32. „Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei!”)


Nevoia de stimă şi respect

– să practic legalismul, făţărnicia şi ipocrizia (Matei 23:4. “Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat, şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte.Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi de oameni”)

 

Cum s-a împotrivit Isus diavolului? Folosindu-se de Cuvântul lui Dumnezeu. El citează din cartea Deuteronom. El înţelege rostul suferinţelor şi lipsurilor prin care trece, şi e hotărât să caute calea lui Dumnezeu de a ieşi din ele.
 
„Astfel, te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame, şi te-a hrănit cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăieşte omul„ (Deuteronom 8:3) 

 

În cea de-a doua ispită Isus este dus de Diavol pe streaşina Templului de unde Îl îndeamnă să se arunce jos. De data aceasta Satana foloseşte un text din scriptură interpretat după bunul lui plac “El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta!”

”
Diavolul Îl provoacă astfel să pună la încercare pe Dumnezeu, forţându-L să facă o minune „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu aruncă-Te jos!”

Isus se împotriveşte lui, apelând la istoria poporului Israel. La Masa şi Meriba, Exod 17:1, poporul cere apă şi cârteşte împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu. Ei  se ceartă şi ispitesc pe Domnul spunând “ Este oare Domnul în mijlocul nostru  sau nu este?”
 

 


În cea de a treia ispită, Isus e dus de Diavol pe un munte foarte înalt, îi arată toate împărățiile lumii și strălucirea lor, şi Îi face o „super ofertă”, de data asta fără ascunzişuri “Toate acestea Ţi le voi da dacă Te vei închina mie!”


Diavolul Îi propune pe faţă să-şi împlinească scopurile renunţând la Dumnezeu.

 

Care este nevoia sau dorinţa din noi, de care diavolul se foloseşte când ne îndeamnă să renunţăm la Dumnezeu? Dorinţa de putere. Să  obţin averi şi putere renunţând la Dumnezeu și închinându-mă Diavolului.
Cum se împotriveşte Isus acestei ispite. De data asta Isus e cât se poate de direct. Folosindu-se de puterea Cuvântului Lui Dumnezeu, îi porunceşte diavolului să plece „Pleacă, Satano!”. El citează din Deuteronom 6:10-15 “Când vei mânca şi te vei sătura, vezi să nu uiţi pe Domnul, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujeşti, şi pe Numele Lui să juri. 

 
 

 

Putem să ne împotrivim diavolului folosind puterea Cuvântului lui Dumnezeu
 
 

 

Dacă vom face aşa cum ne învaţă cartea Deuteronom, 6:6-9

“Şi poruncile acestea pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta, să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mâini şi să-ţi fie ca nişte fruntarii între ochi. Să le scrii pe uşiorii uşii casei tale şi pe porţile tale”
 
 

 

Dacă nu ne oprim privirea şi auzul asupra lucrurilor care nu ne sunt de folos.

Isus nu stă la poveşti întrebând detalii despre împărăţiile pe care vrea să I le dea Satana, cât de mari sunt, ce fel de strălucire au, El Îi spune din start  “Pleacă Satano!” folosindu-Se de puterea Cuvântului lui Dumnezeu.

Dacă suntem pregătiţi să dăm socoteală de credinţa noastră.

Isus e gata în orice situaţie să răspundă, să argumenteze decizia Lui.
Când te angajezi într-o bătălie poţi să fugi, să stai nemişcat sau să ataci. Când e vorba de Diavol, nu prea ai unde fugi, că el e prezent pe pământ. Să stai nemişcat înseamnă să nu te intereseze de sufletul tău şi de Dumnezeu, să aştepţi cu nepăsare Judecata de apoi.  Să ataci înseamnă să-ţi cunoşti adversarul, sâ îndepărtezi valul, să renunţi la frică, să te îmbraci cu toată armura Lui Dumnezeu „Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteti ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. (Efeseni 6:11-17)
 

 

Grupe mici – o invenție a secolului XXI sau ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu?

Leave a Reply

Misiunea Bisericii Creștine Emanuel este “Evanghelizarea oraşului, folosind metode relevante, maturizarea credincioşilor în grupe mici.” Cu toate acestea doar 70% din membrii bisericii fac parte dintr-o grupă mică. Dar de ce aceste grupe mici? Sunt ele descrise în Bibile, au făcut parte din viața bisericii primare, sau sunt o născocire a bisericilor din secolul XXI?

Începe un nou an școlar și obiectivul nostru ca biserică, este ca toți membrii, copiii și vizitatorii să facă parte dintr-o grupă mică, iar grupele mici să fie serios implicate în studiu biblic, evanghelizare, slujire și relaționare. Acestea vor avea ca efect maturizarea credincioșilor și creșterea grupurilor.

Grupurile sunt o componentă firească și inevitabilă a vieții, asigurând activității un cadru optim de desfășurare. Grupurile fac parte din viața noastră la școală, la serviciu și la biserică. Unii se alătură unui grup din dorința de a-şi satisface nevoia de identitate și apartenență sau ca să fie reprezentați de acel grup. Din cele mai vechi timpuri omenirea a fost organizată la nivel de Societate, Organizație, Grup, Individ.

Moise ne oferă un exemplu de grup mic, în Exod 18:13-27. Moise stătea de dimineața până seara să judece poporul. Poporul venea la Moise să ceară sfat lui Dumnezeu, să judece pentru ei în treburile de zi cu zi şi să le facă cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu. Ietro, socrul lui Moise observă câteva probleme: Moise se istoveşte, poporul va fi istovit şi este peste puterile lui să facă acest lucru singur. Ietro, inspirat de Dumnezeu, propune de asemenea şi soluţia. Să împartă poporul în grupe mici de câte zece, să pună căpetenii peste 1000, căpetenii peste 100, căpetenii peste 50 şi căpetenii peste 10 şi în cadrul acestor grupe mici ajutaţi de căpeteniile lor poporul să judece cu privire la treburile de zi cu zi, să înveţe Cuvântul lui Dumnezeu, şi să ceară sfat lui Dumnezeu. Dacă va face aşa, Moise va putea “face faţă lucrurilor” iar poporul “va ajunge fericit la locul lui”.

Isus alege doisprezece ucenici (Marcu 3:13-19), “ca să-i aibă cu Sine, şi să-i trimeată să propovăduiască”. Timp de trei ani, ei locuiesc împreună, călătoresc, mănâncă, cântă cântări de laudă, stârnesc şi rezolvă conflicte, învaţă Scriptura, propovăduiesc Evanghelia, vindecă bolnavi, scot dracii afară din oameni. Isus le dă dovada de iubire, şi îi învaţă înainte de toate să se iubească unii pe alţii. Este modelul ideal pentru grupele noastre şi avem acces la el prin simpla citire a evangheliilor.

Biserica primară se aduna în case, împărţită pe grupe. În Romani 16, Pavel salută pe Priscila şi Acuila şi biserica “care se adună în casa lor”, pe cei din “casa lui Aristobul” şi pe cei din “casa lui Narcis, cari sunt ai Domnului”.

Mulţi dintre noi am crescut sub dictatura comunistă şi întâlnirile în case au fost interzise sau atent supravegheate de securitate. Comuniştii au ştiut că grupele mici au forţă. În cadrul acestor grupe oamenii sunt creativi, au iniţiativă, comunică deschis problemele cu care se confruntă şi caută soluţii. Comuniştii au preferat masele de oameni, tehnica manipulării şi a forţării. Numai aşa au putut ţine la tăcere milioane de oameni zeci de ani.

Cu toate acestea am avut harul să fac parte din Grupul Evanghelistic Betesda Bistriţa, care se aduna în casa părinţilor mei, încă dinainte de căderea comunismului, atent supravegheat de securitate. Aici am cunoscut Evanghelia, legătura frăţească, am beneficiat de rugăciunile celor din grup şi am avut pentru prima dată ocazia să mă implic în evenghelizare şi slujire. Biserica la care mergeam duminică de duminică avea aproape 1000 de membri şi nu putea să ofere acest cadru. Apoi la rândul meu am condus o grupă de studiu în timpul liceului, şi acum fac parte dintr-o grupă de studiu BEE şi conduc o grupă deschisă. Nu stiu unde aş fi fost acum fără aceste grupe din care am făcut sau fac parte, dar ştiu sigur că perioada în care nu am făcut parte dintr-o grupă, a adus declin în viaţa mea pe toate planurile.

In Faptele Apostolilor 2:37-42, aproape trei mii de oameni au crezut Evanghelia propovăduită de Pavel şi au fost botezaţi. “Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”. De asemenea făceau evanghelizare “Ei lăudau pe Dumnezeu şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi” şi ajutorare „își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia.”

Fără a subestima importanța adunărilor publice, a predicării și a închinării comune a bisericii, pot să afirm, judecând rațional, că mare parte din ceea ce făcea biserica primară nu se poate realiza decât în cadrul grupelor mici.
“Ei stăruiau în învățătura apostolilor” sau în termeni actuali, făceau studiu biblic. O parte din aceasta se întâmplă la slujbele bisericii când ascultăm predica, dar cea mai mare parte se realizează în cadrul grupelor mici, când deschidem Scriptura împreună, citim textul, punem întrebări și primim răspunsuri, înțelegem și aplicăm la viața noastră adevărurile descoperite. “Sămânţa căzută în pământ bun, este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.” (Matei 13:23)

Legătura frățească este mai greu de realizat într-o biserică cu aproape 300 de membri. Venim la biserică, ne salutăm respectuos, ne așezăm pe scaun unul în spatele celuilalt, ascultăm predica, cântăm, la ieșire mai împărtășim câteva fapte petrecute în timpul săptămânii cu doi trei care au stat în apropierea noastră, dar toate acestea sunt departe de ceea ce biblia ne învață cu privire la legătura frățească. “Vă rugăm, de asemenea, fraţilor, să mustraţi pe cei ce trăiesc în neorânduială; să îmbărbătaţi pe cei deznădăjduiţi; să sprijiniţi pe cei slabi, să fiţi răbdători cu toţi.” (1 Tesaloniceni 5:14). Dacă vrem să mustrăm, să îmbărbătăm, să sprijinim, să fim răbdători cu frații noștri vom putea realiza aceste lucruri doar în cadrul unei grupe mici unde se promovează comunicarea, transparența, slujirea și dragostea.

Rugăciunile noastre pot fi de mulțumire, cerere sau mijlocire. Putem să ne rugăm acasă, în cămăruța noastră, sau cu familia sau cu grupa sau cu întreaga biserică. Dar mare putere are rugăciunea de mijlocire, făcută cu credință pentru probleme specifice în cadrul grupelor mici.

Frângerea pâinii, ajutorarea, evanghelizarea de asemenea pot fi practicate cu toată biserica sau în cadrul grupelor mici.

Puteți alege să stați izolat în banca dumneavoastră, e comod, curat, aerul e condiționat. Dar dacă vreți să vă implicați la viața Bisericii, să lucrați pentru lărgirea Împărăției lui Dumnezeu, va trebui să vă găsiți o grupă din care să faceți parte sau să vă implicați mai serios la grupa în care deja sunteți. Puteți fi gazdă, lider de grup, membru activ, slujitor dedicat, nu contează rolul spre care Dumnezeu vă va îndruma în cadrul grupului, important este până la urmă să ascultați de Cuvântul lui Dumnezeu și să fiți matur în Cristos.